The free movement of goods, capital, services and people between EU member states today requires a constant and extremely diversified interaction with their public administrations, by electronic means, through interconnected and interoperable networks and systems. The introduction and/or modernization of digital public services at the level of public administrations of each state contributes to reducing bureaucracy, costs, increasing transparency and improving the quality of data, but they are not sufficient without adequate coordination at the European and national level, which ensures the operation without collapse of the EU digital single market. Interoperability is the ability of organizations to interact to achieve mutually beneficial goals, involving the sharing of information and knowledge between organizations through the operational processes they support, using data exchange between their ICT systems.

The European legislation already existing in the field – the European Interoperability Framework (EIF – European Interoperability Framework), together with the National Interoperability Frameworks (NIF – National Interoperability Frameworks) and the Domain-Specific Interoperability Frameworks (DIF – Domain Interoperability Frameworks), which implement the EIF keeping taking into account national particularities, either by adding new elements or by refining or expanding the existing ones in the EIF – it can and must be improved, to be able to face the challenges: avoiding digital fragmentation, the need for cross-border interaction and between policy sectors, connections more effective across borders between user communities and between public services and authorities, ensuring compliance with the principles of personal data protection.

Thus, on March 4, 2024, the Council of Europe adopted a new regulation aimed at ensuring more efficient digital public services throughout the European Union, which will replace the EIF and support the creation of a network of interconnected digital public administrations and the acceleration of the digital transformation of the European public sector. It is about the Interoperable Europe Act (IEA – Interoperable Europe Act), which entered into force on April 11, 2024.

The main objective of the new regulation is to establish a new cooperation framework for public administrations in the EU with the aim of ensuring the smooth provision of public services across borders and establishing support measures to promote innovation and strengthen the exchange of skills and knowledge, and to create an ecosystem of common interoperability solutions for the EU public sector – an interoperability governance structure that allows EU public administrations to propose solutions themselves, adapt existing ones or reuse them, thus opening the door to innovation and added value.

The main elements of the new regulation can be summarized as follows:

• Clearer definition of the scope;

• Defining trans-European digital public services, according to the principles of subsidiarity and proportionality;

• Provisions to ensure structured cooperation at the EU level, in which public administrations come together in projects jointly owned by member states, as well as by regions and cities;

• A multi-level governance framework, led by the Council for an interoperable Europe, which underpins the new structure established by the Regulation and will agree on shared reusable resources;

• The possibility to share and reuse interoperability solutions, through a one-stop shop for solutions and community cooperation (the Interoperable Europe Portal), supported by measures to promote innovation and strengthen skills and knowledge exchange;

• Clarifying the objectives and primary conditions of the mandatory interoperability assessment, based on the principle of proportionality, to avoid overloading national and local administrations;

• Alignment with the Artificial Intelligence Act (AIA) regarding and participation in interoperability regulatory testbeds and consistency with the General Data Protection Regulation (GDPR).

Examples of interconnected digital public services include mutual recognition of academic degrees or professional qualifications, exchanges of vehicle data for road safety, access to social security and health data, exchange of information related to taxation, customs, accreditation of public tenders, permits digital management, commercial registers.

An important aspect revealed by the new regulation is the proposal to promote the use of licenses and open source programs in order to implement the policies of the act. However, the open source software community is of the opinion that what could have been a welcome initiative from the European authorities turned, following the way in which the provisions of the regulation were finally drafted, into an act with forms ambiguous which will create difficulties in the interpretation and application of these provisions.

As legal provisions are generally interpreted rather restrictively at the level of public authorities, it remains to be seen how such provisions will be interpreted and applied and whether open source licenses and programs will find their place to a significant extent in the public system.

Source: EU Presscorner

Actul privind Europa interoperabilă: servicii publice digitale mai eficiente în întreaga UE

Libera circulație a mărfurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor între statele membre UE presupune astăzi o interacțiune constantă și extrem de diversificată cu administrațiile publice ale acestora, prin mijloace electronice, prin rețele și sisteme interconectate și interoperabile. Introducerea și/sau modernizarea serviciilor publice digitale la nivelul administrațiilor publice ale fiecărui stat contribuie la reducerea birocrației, a costurilor, la sporirea transparenței și îmbunătățirea calității datelor, dar nu sunt suficiente fără o coordonare adecvată la nivel european și național, care să asigure funcționarea fără sincope a pieței unice digitale a UE. Interoperabilitatea reprezintă capacitatea organizațiilor de a interacționa în scopul realizării unor obiective care aduc beneficii reciproce, care implică partajarea de informații și cunoștințe între organizații, prin intermediul proceselor operaționale pe care acestea le sprijină, utilizând schimbul de date între sistemele lor TIC.

Legislația europeană deja existentă în domeniu – Cadrul European de Interoperabilitate (EIF – European Interoperability Framework), alături de Cadrele Naționale de Interoperabilitate (NIF – National Interoperability Frameworks) și Cadrele de Interoperabilitate specifice Domeniului (DIF – Domain Interoperability Frameworks), care implementează EIF ținând seama de particularitățile naționale, fie prin adăugarea unor elemente noi fie prin rafinarea sau extinderea celor existente în EIF – poate și trebuie să fie îmbunătățită, pentru a putea face față provocărilor: evitarea fragmentării digitale, nevoia unei interacțiuni transfrontaliere și între sectoarele de politici, conexiuni mai eficiente la nivel transfrontalier între comunitățile de utilizatori și între serviciile publice și autorități, asigurarea respectării principiilor privind protecția datelor cu caracter personal.

Astfel, pe data de 4 martie 2024, Consiliul Europei a adoptat un nou regulament menit să asigure servicii publice digitale mai eficiente la nivelul întregii Uniuni Europene, care va înlocui EIF și va sprijini crearea unei rețele de administrații publice digitale interconectate și accelerarea transformării digitale a sectorului public european. Este vorba despre Actul privind Europa Interoperabilă (IEA – Interoperable Europe Act), care a intrat în vigoare la data de 11 aprilie 2024.

Obiectivul principal al noului regulament este de a institui un nou cadru de cooperare pentru administrațiile publice din UE cu scopul de a asigura furnizarea fără probleme a serviciilor publice la nivel transfrontalier și de a stabili măsuri de sprijin care să promoveze inovarea și să consolideze schimbul de competențe și de cunoștințe, și de a crea un ecosistem de soluții comune de interoperabilitate pentru sectorul public al UE – o structură de guvernanță a interoperabilității care permite administrațiilor publice din UE să propună ele însele soluții, să le adapteze pe cele existente sau să le reutilizeze, deschizând astfel poarta către inovare și valoare adăugată.

Elementele principale ale noului regulament pot fi rezumate după cum urmează:

• Definirea mai clară a domeniului de aplicare;

• Definirea serviciilor publice digitale transeuropene, conform principiilor subsidiarității și proporționalității;

• Dispoziții care să asigure o cooperare structurată la nivelul UE, în cadrul căreia administrațiile publice se reunesc în cadrul unor proiecte deținute în comun de statele membre, precum și de regiuni și orașe;

• Un cadru de guvernanță pe mai multe niveluri, condus de Consiliu pentru o Europă interoperabilă, care stă la baza noii structuri instituite prin regulament și va conveni asupra resurselor reutilizabile comune;

• Posibilitatea de a partaja și reutiliza soluții de interoperabilitate, prin intermediul unui ghișeu unic pentru soluții și cooperare comunitară (Portalul Europa Interoperabilă), sprijinite de măsuri de promovare a inovării și de consolidare a competențelor și a schimbului de cunoștințe;

• Clarificarea obiectivelor și condițiilor primordiale ale evaluării obligatorii a interoperabilității, pe baza principiului proporționalității, pentru a evita supraîncărcarea administrațiilor naționale și locale;

• Alinierea la Regulamentul privind inteligența artificială (AIA – Artificial Intelligence Act) în ceea ce privește spațiile de testare în materie de reglementare a interoperabilității și participarea la acestea, și coerența cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR).

Exemplele de servicii publice digitale interconectate includ recunoașterea reciprocă a diplomelor academice sau a calificărilor profesionale, schimburile de date privind vehiculele pentru siguranța rutieră, accesul la datele privind securitatea socială și sănătatea, schimbul de informații legate de impozitare, vamă, acreditarea licitațiilor publice, permisele de conducere digitale, registrele comerciale.

Un aspect important relevat de noul regulament este propunerea de promovare a utilizării licențelor și programelor cu sursă deschisă în scopul implementării politicilor actului. Cu toate acestea, comunitatea programelor cu sursă deschisă este de părere că ceea ce ar fi putut fi o inițiativă salutabilă din partea autorităților europene s-a transformat, în urma modului în care prevederile regulamentului au fost într-un final redactate, într-un act cu formulare ambiguă care va crea dificultăți de interpretare și aplicare a acestor dispoziții.

Întrucât la nivelul autorităților publice dispozițiile legale se interpretează în general mai degrabă în sens restrictiv, rămâne de văzut cum vor fi interpretate și aplicate astfel de prevederi și dacă licențele și programele de tip sursă deschisă își vor găsi locul într-o măsură semnificativă în sistemul public.

Sursa: EU Presscorner

Article published in Juridice.ro