In recent years, Romania has registered a significant increase in the number of insolvencies, reflecting the challenges faced by companies in an increasingly volatile economic environment. The international economic and geopolitical context, marked by global economic uncertainty, unforeseen events – the prolongation of the war in Ukraine but also the start of the conflict in Israel – as well as the COVID-19 pandemic and energy crises, have caused many companies in Romania to encounter difficulties in managing financial flows and maintaining competitiveness. This phenomenon represents an alarm signal both for the business environment and for the authorities, having negative effects on the national economy and the financial stability of many sectors.

According to the Trade Register, in the first half of 2024 there were 15% more insolvency files compared to the period before the pandemic and 8.3% more compared to the first semester of 2023: S1 2019 – 3,196 new files, S1 2020 – 2,360 new filings (the only exception to the negative trend), S1 2021 – 3,076 new filings, S1 2022 – 3,417 new filings, S1 2023 – 3,401, S1 2024 – 3,684 new filings. It is worrying that many of the companies for which the insolvency procedure was opened had a turnover of over 5 million Euros, and the number of insolvent companies with a turnover between 0.5 and 5 million Euros has doubled compared to last year.

At the sector level, the first three places in the list of new insolvencies are companies active in the field of retail trade (27% of all insolvencies), construction (21%) and manufacturing industry (12%), followed by those in transport and storage (10%) and from the hotel/restaurant sector (7%).

The main causes of this negative dynamic are:

1. Inflation and high operating costs: Inflation has directly affected the operating costs of companies, especially in energy-intensive industries. Rising prices for utilities, fuels and raw materials have put pressure on profit margins, reducing cash flows and therefore firms’ ability to meet their financial obligations. Added to all this, of course, are declining sales, and even though many companies have been able to adjust prices in recent years with rising inflation, they have faced a drop in demand.
2. Limited access to finance: Many companies, especially SMEs, have had difficulty accessing bank credit as banks have become more cautious in lending. Tightening credit conditions and uncertainties about companies’ ability to repay have contributed to a decrease in market liquidity. At the same time, the increase in the level of debts, especially the supplier credit, weakened the ability of companies to face negative shocks such as non-collection of receivables.
3. Energy crisis: Another major cause of insolvencies was the unprecedented rise in energy prices. Companies in sectors such as industrial production, agriculture and transport were badly affected, some of them unable to cope with the new operating costs.
4. Supply chain crisis: Dysfunctions in supply chains caused also by the volatility of the labor market, following pandemic restrictions and international crises, have created delays in the delivery of raw materials and products, preventing companies from fulfilling their contracts and maintaining healthy financial flows.
5. Reducing the number of newly established companies and increasing the number of delisted companies. According to the statistics of the Trade Register, in the first 6 months of 2024, 68,223 new companies were registered – the lowest number in recent semesters, including the first semester of 2019. On the other hand, the number of deregistered companies also increased, in the first semester of 2024, 45,547 companies being delisted.

The increase in the number of insolvencies has had and will continue to have a major impact on the Romanian economy – the increase in unemployment, the reduction of investor confidence in the local business environment, which affects Romania’s ability to attract foreign investments, the weakening of strategic economic sectors, all of which have effects in chain on suppliers and business partners.

Among the possible solutions to counteract this (already present) crisis are: government support for companies (direct financial support in the form of subsidies or grants for affected companies, the implementation of credit guarantee schemes to facilitate access to financing); reforming insolvency procedures (simplifying and streamlining insolvency processes aimed at helping companies to reorganize more quickly and continue their activity in a restructured form, to reduce the number of outright bankruptcies and maintain more jobs); promoting investment in strategic sectors (government and the private sector should work together to boost investment in critical sectors such as agriculture, technology and green energy, which can generate jobs and long-term economic stability); market diversification (in order to mitigate the impact of international crises on the Romanian economy, companies must be encouraged to diversify their market and reduce dependence on certain regions or suppliers.

Although there are several factors that contribute to the increase in the number of companies that can no longer pay their debts on time and turn to insolvency (or even bankruptcy), effective and coordinated solutions at the government and private levels can help to recover the business environment. In an uncertain global economic context, adaptability and adequate support will be essential to prevent this crisis from worsening and to ensure a sustainable economic recovery.

Insolvența în creștere

În ultimii ani, România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de insolvențe, reflectând provocările cu care se confruntă companiile într-un mediu economic din ce în ce mai volatil. Contextul economic și geopolitic internațional, marcat de incertitudinea economică globală, evenimentele neprevăzute – prelungirea războiului din Ucraina dar și începerea conflictului din Israel – precum și pandemia COVID-19 și crizele energetice, au făcut ca multe companii din România să întâmpine dificultăți în gestionarea fluxurilor financiare și menținerea competitivității. Acest fenomen reprezintă un semnal de alarmă atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru autorități, având efecte negative asupra economiei naționale și a stabilității financiare a multor sectoare.

Potrivit Registrului Comerțului, în prima jumătate a anului 2024 s-au înregistrat cu 15% mai multe dosare de insolvență față de perioada de dinainte de pandemie și cu 8,3% mai multe față de primul semestru din 2023: S1 2019 – 3.196 dosare noi, S1 2020 – 2.360 dosare noi (singura excepție de la tendința negativă), S1 2021 – 3.076 dosare noi, S1 2022 – 3.417 dosare noi, S1 2023 – 3.401, S1 2024 – 3.684 dosare noi. Îngrijorător este că multe dintre companiile pentru care s-a deschis procedura de insolvență aveau o cifră de afaceri de peste 5 milioane de Euro, iar numărul companiilor insolvente cu cifră de afaceri între 0,5 și 5 milioane de Euro s-a dublat față de anul trecut.

La nivel de sector, pe primele trei locuri în topul insolvențelor noi se situează companiile care activează în domeniul comerțului cu amănuntul (27% din totalul insolvențelor), construcțiilor (21%) și industriei prelucrătoare (12%), urmate de cele din transporturi și depozitare (10%) și din domeniul hotelier/restaurație (7%).

Cauzele principale ale acestei dinamici negative sunt:

1. Inflația și costurile de operare ridicate: Inflația a afectat în mod direct costurile de operare ale companiilor, în special în industriile mari consumatoare de energie. Creșterea prețurilor la utilități, combustibili și materii prime a pus presiune pe marjele de profit, reducând fluxurile de numerar și, prin urmare, capacitatea firmelor de a-și onora obligațiile financiare. La toate acestea se adaugă, desigur, scăderea vânzărilor și, chiar dacă multe companii au reușit în ultimii ani să ajusteze prețurile odată cu creșterea inflației, ele s-au confruntat cu o scădere a cererii.
2. Accesul limitat la finanțare: Multe companii, în special IMM-urile, au întâmpinat dificultăți în accesarea creditelor bancare, în condițiile în care băncile au devenit mai precaute în acordarea de împrumuturi. Înăsprirea condițiilor de creditare și incertitudinile legate de capacitatea de rambursare a companiilor au contribuit la o scădere a lichidității pe piață. Totodată, creșterea nivelului datoriilor, în special a creditului furnizor, a slăbit capacitatea companiilor de a face față unor șocuri negative cum ar fi neîncasarea unor creanțe.
3. Criza energetică: O altă cauză majoră a insolvențelor a fost creșterea fără precedent a prețurilor la energie. Companiile din sectoare precum producția industrială, agricultura și transporturile au fost grav afectate, unele dintre ele neputând să facă față noilor costuri de operare.
4. Criza lanțurilor de aprovizionare: Disfuncționalitățile lanțurilor de aprovizionare cauzate și de volatilitatea pieței de muncă, urmare a restricțiilor pandemice și crizelor internaționale, au creat întârzieri în livrarea materiilor prime și produselor, împiedicând companiile să își îndeplinească contractele și să mențină fluxurile financiare sănătoase.
5. Reducerea numărului de companii nou-înființate și creșterea numărului de companii radiate. Conform statisticilor Registrului Comerțului, în primele 6 luni ale anului 2024 au fost înmatriculate 68.223 noi companii – cel mai mic număr din ultimele semestre, incluzând aici și primul semestru din 2019. Pe de altă parte, numărul companiilor radiate a crescut și el, în primul semestru din 2024 fiind radiate 45.547 companii.

Creșterea numărului de insolvențe a avut și va continua să aibă un impact major asupra economiei românești – creșterea șomajului, reducerea încrederii investitorilor în mediul de afaceri local, care afectează capacitatea României de a atrage investiții străine, slăbirea sectoarelor economice strategice, toate acestea având efecte în lanț asupra furnizorilor și partenerilor de afaceri.

Printre soluțiile posibile pentru contracararea acestei (deja prezente) crize sunt: suportul guvernamental pentru companii (sprijin financiar direct sub formă de subvenții sau granturi pentru companiile afectate, implementarea unor scheme de garantare a creditelor pentru a facilita accesul la finanțare); reformarea procedurilor de insolvență (simplificarea și eficientizarea proceselor de insolvență menite să ajute companiile să se reorganizeze mai rapid și să își continue activitatea într-o formă restructurată, pentru a reduce numărul de falimente definitive și a menține un număr mai mare de locuri de muncă); promovarea investițiilor în sectoare strategice (guvernul și sectorul privat ar trebui să colaboreze pentru a stimula investițiile în sectoare critice, cum ar fi agricultura, tehnologia și energia verde, care pot genera locuri de muncă și stabilitate economică pe termen lung); diversificarea pieței de desfacere (pentru a atenua impactul crizelor internaționale asupra economiei românești, companiile trebuie încurajate să-și diversifice piețele de desfacere și să reducă dependența de anumite regiuni sau furnizori.

Deși există mai mulți factori care contribuie la creșterea numărului de companii care nu mai pot să-și plătească datoriile la termen și apelează la insolvență (sau chiar faliment), soluțiile eficiente și coordonate la nivel guvernamental și privat pot ajuta la redresarea mediului de afaceri. Într-un context economic global incert, adaptabilitatea și sprijinul adecvat vor fi esențiale pentru a preveni agravarea acestei crize și pentru a asigura o relansare economică sustenabilă.

Article published in TaxNews.ro