The introduction of a guarantee that economic operators are bound by the law to pay to the Environment Fund Administration (AFM) has led many of them to being no longer able to carry out their activities and the collection targets for packaging waste will become unattainable in 2024, says lawyer Alina Güler in a new opinion piece for Green Report.

In September 2022, the Romanian government adopted a new emergency ordinance, namely GEO 125/2022 amending and supplementing GEO 196/2005 on the Environment Fund.

As was also pointed out at the time of the adoption of this legislation, some of the changes introduced by this act have a significant impact on the way of reporting, on the guarantees and on the new minimum targets for recovery and recycling. of packaging waste.

In Romania, packaging waste is reported annually either directly by the economic operators who produce and place such waste on the market, or by the Organisations Implementing Extended Producer Responsibility Obligations – OIREP, which take over this responsibility from the economic operators on the basis of contracts for the take-back and recovery of packaging waste concluded with them.

As already noted, GEO 125/2022 introduces the terms “effective recovery” and “effective management”, which the legislator fails to define. Moreover, the same legislative act introduces the obligation for economic operators carrying out collection, recovery, sanitation or brokerage activities and reporting waste for the taxpayers referred to in Art. 9 para. (1) letter v) of Law 249/2015 to set out a guarantee of RON 500,000 in favour of the Fund Administration, in the form of a cash deposit or a bank letter of guarantee, valid for the entire period in which they report waste, for the purpose of guaranteeing the tax obligations referred to in Art. 9 para. (1) letter v) of the Government Emergency Ordinance no. 196/2005 on the Environment Fund, approved with amendments and additions by Law no. 105/2006, with subsequent amendments and additions.

The guarantee shall be executed by the Fund’s Administration if payment obligations have been established for the taxpayers referred to in Article 9 para. (1) letter v) due to the fault of economic operators carrying out collection, recovery, sanitation or brokerage activities.

If economic operators carrying out collection, recovery, sanitation, or brokerage activities do not provide the guarantee laid down in paragraph (2), they cannot access the AIDIS system and cannot report quantities of waste for the economic operators referred to in Article 9(1)(v).

By the beginning of May this year, less than 10% of the 4,000 operators had succeeded in setting-out this guarantee.

The effects of these changes will be visible from the first year of reporting under the new rules, i.e. from 2024.

The imposition of the so-called actual recovery or actual management will lead to confusion as to when reporting will be possible, and in addition to the obligation to set out the above-mentioned guarantee, this confusion will certainly have a major impact on the costs of economic operators and OIREPs, as there will be many cases where significant quantities of packaging waste will be collected and handed over to recyclers towards the end of the year, but cannot be reported as actually recovered until later, as the date is uncertain. However, if the actual recovery/management of waste can only be reported after 1 January of the following year, the costs will increase, as GEO 125/2022 imposes a contribution to the Environment Fund of 2 lei/kg on economic operators authorised to implement extended producer responsibility for packaging and packaging waste, for the difference between the quantities of waste corresponding to the annual targets and the quantities actually recovered.

Another amendment addresses the progressive reduction of the quantities of single-use plastic packaging put on the market, i.e. by 5% compared to the previous year by December 2022, by 10% in 2024, by 15% in 2025 and by 20% in 2026, with the target to be reached by 2029 for the collection of single-use plastic products being 90%.

According to the new ordinance, overall recovery targets increase from 60% to 65% in 2023 and 2024, 70% in 2025 and 75% in 2030, and overall recycling targets increase from 55% to 60% in 2023 and 2024, 65% in 2025 and 70% in 2030. For all types of packaging waste, recovery and recycling targets are increased:

• Paper and cardboard recycling: from 60% to 65% in 2023, rising to 85% in 2030;
• Plastic recycling (including PET): from 22.5% to 35% in 2023, rising to 55% in 2030;
• Glass recycling: from 60% to 65% in 2023, rising to 75% in 2030;
• Ferrous metals recycling: from 50% to 60% in 2023, rising to 80% in 2030;
• Aluminum recycling: from 20% to 30% in 2023, rising to 60% in 2030;
• Wood recycling: from 15% to 20% in 2023, rising to 30% in 2030;

Romania’s latest reporting to Eurostat includes data for 2019, whereas from 2020 onwards there has been no reporting on packaging waste recycling rates. Given the data for 2019, when the recycling rate stood at a mere 44.6%, and given that the recycling rate for municipal waste remains at a mere 11% according to Romania’s reported data for 2021, it is hard to believe that all these targets can be met and reported as such.

In conclusion, it becomes obvious that, instead of making the recovery and management of packaging waste more transparent and efficient, Romania is (once again) creating confusion as to the whole process in order to prevent annual reporting, with the aim of attracting new contributions to the Environment Fund in a questionable way, to say the least.

Țintele de colectare pentru deșeurile de ambalaje devin de neatins din 2024

Introducerea unei garanții pe care operatorii economici trebuie să o achite către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) i-a pus pe majoritatea în situația în care nu își vor mai putea desfășura activitatea, iar țintele de colectare a deșeurilor provenite din ambalaje vor deveni de neatins în 2024, semnalează avocata Alina Güler, într-un nou articol de opinie pentru Green Report.

În septembrie 2022, Guvernul României a adoptat o nouă Ordonanță de urgență, și anume OUG nr. 125/2022 pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

După cum a fost semnalat și la momentul adoptării actului normativ in cauză, câteva dintre modificările aduse de acesta au impact semnificativ asupra modului de raportare, asupra garanțiilor precum și asupra noilor ținte minime de valorificare și reciclare a deșeurilor de ambalaje.

În România, deșeurile de ambalaje sunt raportate anual fie direct de operatorii economici care produc și pun pe piață astfel de deșeuri, fie de Organizațiile care Implementează Obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului – OIREP, care preiau această răspundere de la operatorii economici, pe baza contractelor privind preluarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje, încheiate cu aceștia.

După cum s-a remarcat deja, OUG nr.125/2022 introduce termenii de „valorificare efectivă” și „gestionare efectivă”, pe care legiuitorul omite să îi definească. Mai mult, același act normativ introduce obligația operatorilor economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj și raportează deșeuri pentru contribuabilii prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) din Legea 249/2015 de a constitui o garanție de 500.000 RON în favoarea Administrației Fondului, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară, valabilă pentru întreaga perioadă în care raportează deșeuri, cu scopul garantării obligațiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Garanția se execută de către Administrația Fondului în cazul în care au fost stabilite obligații de plată în sarcina contribuabililor prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) din culpa operatorilor economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj.

În cazul în care operatorii economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj nu constituie garanția prevăzută la alin. (2), nu pot accesa sistemul SIATD și nu pot raporta cantități de deșeuri pentru operatorii economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v).

Până la începutului lunii mai anul curent, mai puțin de 10% din cei 4.000 de operatori au reușit să constituie garanția în cauză.

Efectele acestor modificări vor fi vizibile începând cu primul an în care trebuie realizate raportări conform noii reglementări, respectiv, începând cu anul 2024.

Impunerea așa-zisei valorificări efective sau a gestiunii efective va induce confuzie cu privire la data la care se vor putea efectua raportări, și pe lângă obligația de a constitui garanția menționată mai sus, această confuzie va avea cu certitudine un impact major asupra costurilor operatorilor economici și ale OIREP-urilor, pentru că nu puține vor fi situațiile în care cantități importante de deșeuri de ambalaje vor fi colectate și predate către reciclatori spre sfârșitul anului, dar nu vor putea fi raportate drept efectiv valorificate decât ulterior, data fiind una incertă. Or, dacă valorificarea/gestiunea efectivă a deșeurilor se va putea raporta doar după data de 1 ianuarie a anului următor, costurile vor crește, întrucât OUG nr. 125/2022 impune o contribuție la Fondul pentru Mediu de 2 lei/kg operatorilor economici autorizați pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, și cantitățile efectiv valorificate.

O altă modificare privește reducerea progresivă a cantităților de ambalaje de plastic de unică folosință puse pe piață, și anume, cu 5% față de anul precedent până în decembrie 2022, cu 10% în 2024, cu 15% în 2025 și 20% în 2026, ținta care trebuie atinsă până în 2029 în ceea ce privește colectarea produselor de plastic de unică folosință fiind de 90%.

Potrivit noii ordonanțe, obiectivele globale de valorificare cresc de la 60% la 65% în 2023 și 2024, 70% în 2025 și 75% în 2030, iar obiectivele globale de reciclare cresc de la 55% la 60% în 2023 și 2024, 65% în 2025 și 70% în 2030. Pentru toate tipurile de deșeuri de ambalaje, obiectivele de valorificare și reciclare sunt majorate:

• Reciclare hârtie-carton: de la 60% la 65% în 2023, ajungând până la 85% în 2030;
• Reciclare plastic (inclusiv PET): de la 22,5% la 35% în 2023, ajungând până la 55% în 2030;
• Reciclare sticlă: de la 60% la 65% în 2023, ajungând până la 75% în 2030;
• Reciclare metale feroase: de la 50% la 60% în 2023, ajungând până la 80% în 2030;
• Reciclare aluminiu: de la 20% la 30% în 2023, ajungând până la 60% în 2030;
• Reciclare lemn: de la 15% la 20% în 2023, ajungând până la 30% în 2030;

Ultima raportare la Eurostat a României include datele aferente anului 2019, începând cu anul 2020 nu s-au mai efectuat raportări în privința ratelor de reciclare a deșeurilor din ambalaje. Ținând cont de datele aferente anului 2019, când procentul de reciclare se situa la abia 44.6% și având în vedere că procentul de reciclare a deșeurilor municipale se menține abia la 11 % conform datelor raportate de România aferente anului 2021, este greu de crezut că toate aceste ținte vor putea fi atinse și raportate ca atare.

În concluzie, devine evident că, în loc de transparentizare și eficientizare a valorificării și a gestionării deșeurilor provenind din ambalaje, statul român asigură (din nou), o confuzie efectivă în tot acest proces, pentru a împiedica raportările anuale, cu scopul de a atrage într-un mod cel puțin discutabil, noi contribuții la Fondul pentru Mediu.

Article published on Green-Report.ro