Mr. Dean,

Ladies and gentlemen counsels,

Dear colleagues,

I did not intend to discuss the advantages of artificial intelligence that we perceive more or less, day by day, through our own senses, when we use this technology in one way or another.

I will deal with the theme of the debate by raising questions rather than providing answers by referring to three concepts: “convenience”, “search” and “cultivation of the critical spirit”.

The specificity of legal professions or, better said, of legal activity is given by the combination of axiological and legal content. Therefore, the jurist cannot limit his scope of knowledge exclusively to legal notions or concepts.

This is precisely the reason why the jurist does not allow himself to be comfortable, because in order to avoid limiting the perspective, he must constantly research, in order to correctly apply or adapt the legal norm to a certain political, social and economic context.

Moving gradually to law, this profession can be characterized in various ways, but it is by no means comfortable. From the point of view of its purpose, advocacy is inconvenient and requires constant efforts.

Advocacy is uncomfortable, because it searches, and it requires endurance, because searching is a permanent state of mind, regardless of the efforts made.

The question naturally arises: what differentiates the lawyer from the representatives of the other legal professions?

I think the answer has in mind the manifestation of the critical spirit! The lawyer lives from and through the expression of the critical spirit! However, the critical spirit must be cultivated inter and intra disciplinary.

Thus, the second question naturally arises: if artificial intelligence is used, not to support research, but to replace this process, does it still offer advantages?

Referring to this hypothesis, I believe that the lawyer cannot be opportunistic, because he cannot delegate his knowledge process to artificial intelligence. And when I say this, I have to bear in mind that, since 2019, in Estonia, cases with a material value below 6,400 Euros and some divorces are settled by robot judges. will it be ok Will it be bad? Time will tell us the answer.

Artificial intelligence is not a new thing, it has only gained momentum in recent years due to its accelerated evolution. Let’s think about what a revelation the search function “control + lit. F”. This was a pioneer of artificial intelligence, but it only made the effort to search easier by reducing the time dedicated to this activity. In no case, however, did it replace the research process. It is paradoxical that, used improperly or excessively, the function “control + lit. F” can become a limitation of the field of knowledge.

Coming back, the Bucharest legal profession (and not only) was built on the inquisitive activity and the expression of the critical spirit exercised by lawyers who based their reasoning, some revolutionary, on ideas identified and later clarified, collected from books, annals, magazines, etc., regardless of whether they had electricity or not.

That is precisely why, today, we look at some of them with admiration in the courtrooms, understanding the source of the sparkles – the constant search and cultivation of the critical spirit.

This is why we have a duty to implement policies to clarify and make clear to anyone – litigant, judge, prosecutor, young or experienced lawyer – that artificial intelligence cannot replace the research process.

Artificial intelligence should be used with caution, only to facilitate research and not to delegate this process. Such a transfer would be equivalent to the inhibition of the critical spirit and, implicitly, to the disappearance of the lawyer. Being inert, the lawyer will turn into a simple intermediary between the litigant and the artificial intelligence.

*opinion delivered on the occasion of the Bucharest Bar Day on the 193rd anniversary of the Bucharest legal profession, during the conference organized by the Dean and Council of the Bucharest Bar with the title “Current affairs and perspectives in the legal profession. Artificial intelligence – a challenge?”

193 de ani de avocatură bucureşteană. Actualitate şi perspective în profesia de avocat.
Inteligenţa artificială – o provocare?

Domnule Decan,

Doamnelor şi Domnilor consilieri,

Stimaţi colegi,

Nu mi-am propus să discut despre avantajele inteligenţei artificiale pe care le percepem mai mult sau mai puţin, zi de zi, prin propriile simţuri, atunci când utilizăm într-un fel sau în altul această tehnologie.

Voi trata tema dezbaterii mai degrabă ridicând întrebări decât oferind răspunsuri prin raportare la trei concepte: „comoditate”, „căutare” şi „cultivarea spiritului critic”.

Specificul profesiilor juridice sau, mai bine spus, al activităţii juridice este dat de îmbinarea conţinutului axiologic cu cel juridic. Aşadar, juristul nu îşi poate limita sfera de cunoaştere exclusiv la noţiuni sau concepte juridice.

Tocmai acesta este motivul pentru care juristul nu îşi permite să fie comod, deoarece pentru a evita limitarea perspectivei, acesta trebuie să cerceteze în permanenţă, pentru a aplica în mod corect sau a adapta norma juridică unui anumit context politic, social şi economic.

Trecând treptat spre avocatură, această profesie poate fi caracterizată în diverse moduri, dar în niciun caz nu este comodă. Prin prisma menirii sale, avocatura este incomodă şi presupune depunerea unor eforturi permanente.

Avocatura este incomodă, pentru că iscodeşte, şi presupune anduranţă, pentru că iscodirea este o stare de spirit permanentă, indiferent de eforturile depuse.

Se naşte în mod firesc întrebarea: ce diferenţiază avocatul faţă de reprezentanţii celorlalte profesii juridice?

Cred că răspunsul are în vedere manifestarea spiritului critic! Avocatul trăieşte din şi prin exprimarea spiritului critic! Or, spiritul critic trebuie cultivat inter şi intra disciplinar.

Apare astfel, în mod natural, cea de-a doua întrebare: dacă inteligenţa artificială este folosită, nu în sprijinul cercetării, ci pentru înlocuirea acestui proces, mai oferă aceasta avantaje?

Raportându-mă la această ipoteză, cred că avocatul nu poate fi oportunist, pentru că nu îşi poate delega procesul de cunoaştere către inteligenţa artificială. Şi când spun asta, trebuie să am în vedere că, din anul 2019, în Estonia, cauzele cu o valoare materială sub 6.400 de Euro şi unele divorţuri sunt soluţionate de judecători-roboţi. O fi bine? O fi rău? Timpul ne va oferi răspunsul.

Inteligenţa artificială nu este un lucru nou, ci doar a luat amploare în ultimii ani datorită evoluţiei sale accelerate. Să ne gândim ce revelaţie a însemnat în plan juridic funcţia de căutare „control + lit. F”. Aceasta a fost un pionier al inteligenţei artificiale, dar care doar a înlesnit efortul depus pentru căutare, prin reducerea timpului dedicat acestei activităţi. În niciun caz însă nu a înlocuit procesul de cercetare. Paradoxal este că, utilizată neconform sau excesiv, funcţia „control + lit. F” poate deveni o limitare a câmpului de cunoaştere.

Revenind, avocatura bucureşteană (şi nu numai) s-a clădit pe activitatea iscoditoare şi exprimarea spiritului critic exercitate de avocaţi care şi-au fundamentat raţionamentele, unele revoluţionare, pe idei identificate şi ulterior lămurite, culese din cărţi, anale, reviste etc., indiferent dacă au avut sau nu curent electric.

Tocmai de aceea, pe unii dintre dânşii îi privim astăzi cu admiraţie prin sălile de judecată, înţelegând sursa sclipirilor – căutarea şi cultivarea necontenită a spiritului critic.

Aceasta este raţiunea pentru care avem îndatorirea de a implementa politici cu ajutorul cărora să clarificăm şi să lămurim pe oricine – justiţiabil, judecător, procuror, avocat tânăr sau experimentat – că inteligenţa artificială nu poate înlocui procesul de cercetare.

Inteligenţa artificială trebuie folosită cu prudenţă, doar pentru a facilita cercetarea şi nu pentru a îi delega acest proces. Un astfel de transfer ar echivala cu inhibarea spiritului critic şi, implicit, cu dispariţia avocatului. Fiind inert, avocatul se va transforma într-un simplu intermediar între justiţiabil şi inteligenţa artificială.

*opinie susţinută cu ocazia zilei Baroului Bucureşti la împlinirea a 193 de ani de avocatură bucureşteană, în cadrul conferinţei organizate de Decanul şi Consiliul Baroului Bucureşti cu titlul „Actualitate şi perspective în profesia de avocat. Inteligența artificială– o provocare?”